Caz in care aveti un deces in familie, lucrurile nu sunt simple deloc. Apelati la un serviciu de pompe funebre, incepeti sa faceti pregatiri pentru inmormantare, insa scapati din vedere un aspect extrem de important: suferinta. Daca adultii gestioneaza mai bine suferinta, nu acelasi lucru se poate spune si despre copii. A nu se intelege ca in cazul adultilor vorbim despre lipsa totala de empatie. Nici pe departe! Adultii poti sa isi gestioneze mai bine emotiile. Ei pot intelege notiunea mortii pentru ca, cel mai probabil, nu se afla la prima experienta de acest fel.
Ceea ce nu putem spune si despre copii. Copiii nu inteleg atat de bine, intrucat nu au implementata in structura lor notiunea mortii si a ciclurilor vietii. Ne nastem, traim cat traim, apoi, inevitabil murim cu totii. Este o explicatie dura, insa asta nu o face mai putin reala. Unui copil trebuie sa ii explici din timp cum sta treaba cu moartea. Trebuie sa ai grija sa ii prezinti aceste aspecte ale vietii inca de dinainte sa se confrunte cu ele, pentru ca atunci cand va fi cazul (daca va fi cazul), sa poata gestiona mai bine si sa poata sa inteleaga ca nimeni nu este etern.
Cu siguranta, exista copii si copii. Exista copii care inteleg moartea cuiva drag fara prea multe explicatii suplimentare, asa cum exista si copii care pot intra in adevarate depresii. Vorbim aici de cele mai comune morti la care copiii pot fi partasi, si anume cele ale bunicilor. Bunicii sunt acele fiinte care nu te cearta si iti fac toate poftele. Sa vezi brusc pompele funebre nu e lucru usor pentru niciun copil. Moartea unui bunic poate fi traumatizanta, asa cum poate fi si destabilizanta din punct de vedere emotional. Adultii trebuie sa le ofere in acele perioade grele suport emotional copiilor, chiar daca si lor le este greu.
In situatii si mai dramatice de atat, vorbim despre moartea unui parinte, caz in care lucrurile se complica suplimentar. Cu putin noroc, copilul in cauza este suficient de mic pentru a nu intelege ce se intampla in jurul lui. Insa ce ne facem atunci cand copilul este mare si intelege?
Este necesar ca in momentele imediat urmatoare inmormantarii, sa reusim sa ne echilibram sufleteste pentru a putea oferi copilului alinare. Sa vorbim cu el, sa ii explicam ca unele lucruri nu pot fi evitate, oricat am incerca. Moartea nu tine de noi. Moartea se intampla pur si simplu. Nu si-o doreste nimeni insa ea se iveste atunci cand doreste, rapindu-ne dintre noi oameni dragi, pe care nu-i vom mai vedea niciodata. Copilul ramas in urma trebuie sa stie ca nu ramane singur. Chiar daca un om drag lui a trecut dincolo, in lumea celor drepti, el este inca inconjurat de oameni care il iubesc si care vor avea grija de el, indiferent de situatie.
Exista o limita foarte fina intre adevar si prea mult adevar spus copilului. Noi trebuie sa gasim acel echilibru si, in functie de capacitate de intelegere a copilului, sa ii explicam aceste lucruri astfel incat sa nu il traumatizam mai mult decat este necesar.
Calea perfecta de a gestiona o astfel de situatie sensibila, insa nu exista. Ea se schimba de la situatie la situatie si in functie de fiecare om in parte. Ceea ce ramane general valabil este faptul ca indiferent cum am alege sa ne consolam copilul, trebuie sa o facem cu tact si cu dragoste. Un alt element deosebit de important in aceasta ecuatie este empatia. De asemenea, acesta este momentul cand trebuie sa renuntam la egoism.